Culturi.NET

Fiind o plantă ce-şi asigură singură azotul din aer şi sol, nu este interesată să-şi dezvolte sistemul radicular prea mult. Deci trebuie să-i protejăm firavele rădăcini timp de doi ani de la plantare. Cum procedăm concret:

1. De îndată ce l-am scos din pepinieră, puietul trebuie mocirlit şi aşezat în pachete de 10 bucăţi, pe care le acoperim imediat şi le legăm bine cu folie de polietilenă.

2. Ajunşi acasă, în aceeaşi zi, punem pachetele cu puiet în pivniţă până în ziua următoare, iar a doua zi puieţii vor fi în mod obligatoriu îngropaţi în pământ; păstrarea în această situaţie nu trebuie să dureze mai mult de 3-5 zile, adică până când vor fi plantaţi definitiv în livadă.

3. Gropile se vor efectua în toamnă sau primăvara foarte devreme, având dimensiunile de 60/60 cm şi adâncimea tot de 60 cm. Când le executăm, vom avea grijă ca pământul fertil să fie pus sus, iar cel argilos jos.

4. La plantare, vom face prima dată mocirlirea puieţilor. Mocirla o obţinem din balegă proaspătă de vacă (numai de vacă) şi pământ galben, argilă (50% la 50%), peste care punem apă până se face o pastă ca smântâna. La plantarea puietului punem în gropi numai pământ bun, iar pământul rău, nefertil, rămâne pe partea de jos, definitiv, pentru a forma taluzul plantei.

5. Pe fundul gropii punem 25 kg de bălegar putred, iar când ajungem la 15 cm de suprafaţă adăugăm 300 g de îngrăşământ complex; pe acesta îl aşezăm la o distanţă de 15-20 cm de tulpina plantei, nu mai aproape, pentru a proteja rădăcinile firave ale puieţilor.

6. Pământul pus în groapă va fi foarte bine călcat de către un muncitor încălţat numai cu cizme de cauciuc.

7. La plantare, vom avea următoarele griji: coletul – porţiunea dintre rădăcină şi tulpină – să fie pus mai adânc faţă de nivelul solului cu 4-5 cm, dar nu mai mult.

Cât priveşte perioada de plantare a cătinei, cel mai bine e s-o facem primăvara, imediat după topirea zăpezii, respectiv între 10-15 martie şi până cel târziu la 20-25 aprilie. Experienţa m-a convins că dacă facem toamna plantarea, chiar în condiţii excelente, prinderea este de 50% în cel mai bun caz, pe când primăvara prinderea a ajuns, în trei ani consecutiv, între 95-100%.

8. La manipularea puietului, este necesară protejarea acestuia de razele solare, având grijă să acoperim în special rădăcinile. Ca atare, când plantăm puietul nu-l înşirăm la fiecare groapă pentru că îl vede soarele, ci îl scoatem din groapa cu mocirlă numai bucată cu bucată, apoi îl plantăm imediat.

9. După plantare, facem o terasă cu latura de 1,2 m în stânga, 1,2 m în jurul tulpinei puietului; pe această terasă absolut nicio buruiană n-are voie să crească în tot cursul anului, iar în acest scop vom face 4-6 praşile.

10. Imediat ce am plantat puietul, în mod obligatoriu se va face o farfurie în jurul tulpinii, în care se pun 30 de litri de apă; după ce apa a intrat în pământ, acoperim farfuria cu sol uscat şi bogat în humus (pământ negru).